Wednesday 29 February 2012

​Razvan Mitroi, redactor-sef la viitorul post de stiri al RCS-RDS: Digi 24 nu intra in competitia comerciala cu celelalte canale de stiri. Avem rolul sa adaugam valoare la portofoliul companiei

Postul de stiri pe care RCS-RDS il va lansa pe 1 martie, Digi 24, nu intra "in zona aceea de 8-10% din piata TV care este ocupata de un anumit format de televiziune de stiri" si nici nu urmareste sa monetizeze ratingul prin publicitate, afirma redactorul-sef al postului, Razvan Mitroi. "Noi nu suntem aruncati in piata sa luam ratingul Antenelor sau Realitatii, ci vrem sa completam un pachet pe care radiodifuzorul RCS-RDS il livreaza populatiei", spune el intr-un interviu acordat HotNews.ro.

  •     Razvan Mitroi, despre calitatea Digi 24 de canal al unui operator de cablu care retransmite alte televiziuni de stiri: "Ar fi impotriva conceptului nostru sa scoatem de pe piata absolut arbitrar posturi care au o istorie in Romania si au locul lor"

 

La inceputul lunii februarie, CNA a aprobat schimbarea denumirii postului 10 TV al RCS&RDS in Digi 24 si modificarea formatului dintr-unul generalist intr-unul de stiri. Vezi detalii despre grila Digi 24, post care se lanseaza oficial pe 1 martie.

Ideile pe scurt:
  •     "Vrem de fapt, generic, sa readucem la televizor oameni care nu se mai uita la televizor si le propunem sa aducem in fata stirea, care s-a pierdut candva in cascada vorbelor"
  •     "Noi le oferim celor cu apetenta pentru informatie un format standard de stiri - nu vom fi deloc spectaculosi". Comentariu va fi "foarte putin".
  •     "Sa pornim de la prezumtia de nevinovatie, in sensul ca declaratia noastra este ca vom fi impartiali, echidistanti, dar numai emisia o va putea demonstra"
  •     "Nu intram in competitia comerciala. Nu ne propunem sa intram in zona aceea de 8-10% care este ocupata de un anumit format de televiziune de stiri (...). In al doilea rand, din punct de vedere al businessului nu intram in competitia comerciala, in sensul ca nu monetizam ratingul."
  •     "Modelul de business de la Digi 24 este modelul de business al actionariatului RCS-RDS, in care noi avem rolul sa adaugam valoare la portofoliul pe care RCS-RDS il are."
  •     "Avem un avantaj cu traseele de fibre optice ale RCS-RDS, pe care le putem folosi inclusiv pentru transmisia in direct. Vom avea - nu avem inca - o dezvoltare consistenta teritoriala, cu statii locale, nu in sensul de o echipa cu un operator si un cameraman, ci statii cu 30-40 de oameni, regionale."
  •     "Cum ar fi sa ramanem noi singuri pe cablu, fie si la RCS-RDS, care e cel mai mare operator? Am fi total decredibilizati de o astfel de actiune."
  •     "Pana la sfarsitul anului, cred ca majoritatea statiilor locale vor fi in functiune."
  •     Tot continutul de sport va veni de la Digi Sport, avem o echipa de interfata intre redactia noastra si cea a Digi Sport si avem aceleasi resurse."

"Nu vom fi deloc spectaculosi"

Rep.: Exista deja multe posturi de stiri pe piata in care intra Digi 24. Publicul de stiri TV este deja foarte fragmentat. Cui se adreseaza Digi 24?
Razvan Mitroi: Nu avem un public targetat stiintific - dupa varsta, dupa pregatire, pe alte criterii de acest gen. Vrem de fapt, generic, sa readucem la televizor oameni care nu se mai uita la televizor si le propunem sa aducem in fata stirea, care s-a pierdut candva in cascada vorbelor. Acum cativa ani, cand s-a facut un transfer de public catre stire comentata, stire militanta, aceasta numai stire clasica, de manual de jurnalism, nu era.  

Noi asta vrem, reintoarcerea la principiile de baza ale jurnalismului si stim din multe studii ca sunt foarte multi oameni care au renuntat sa se mai uite la televizor. Noi de fapt le oferim timp, nu le furam timp cu ceea ce producem, pentru ca vor fi stiri care sa ajute oamenii sa inteleaga lumea in care traiesc, sa-si faca bugetele, sa-si dezvolte micile afaceri.

Rep.: Lumea care nu mai consuma stiri pe posturile TV de profil s-a retras partial pe Internet, partial la stirile posturilor generaliste. De ce s-ar uita ei la Digi 24? Pe internet, de exemplu, gasesc de multe ori informatie larga si poate mai prompta decat la TV...
R.M.: Nu cred ca s-a produs declicul acesta, separarea internetului fata de televiziune, asa cum s-a petrecut cu avantul televiziunii fata de presa scrisa. In zona internet-televiziune, cred ca televiziunea mai are multi ani de produs stiri mai bune decat cele care exista pe internet...

Rep.: Intrebarea se referea la oamenii care au renuntat deja sa se mai uite la televizor...
R.M.: Suntem intr-o competitie cu internetul, dar avem atuurile noastre. Stirile la noi vor fi in program 24 de ore din 24 si avem o imagine care este de cea mai buna calitate. E primul post de stiri care emite permanent in high definition. Cred ca pentru cei interesati de gadgeturi si tehnica, va fi un mare atu, diferenta este esentiala fata de imaginile existente pe Internet.

Rep.: Exista vreun studiu la care v-ati raportat care sa sugereze ca publicul larg telespectator chiar simte nevoia unei informatii brute, necomentate? Nu ii e suficient sa aiba un post preferat, fie el si partizan politic?
R.M.: Nu avem studii atat de nuantate, dar avem studiul consumului de televiziune din Romania. Si aici ar trebui sa observam urmatorul lucru: publicul televiziunilor de stiri este constant de ani buni, indiferent cate posturi au aparut. E vorba de un public mai mic de 10% din totalul telespectatorilor, probabil de 8% - vorbesc de medii anuale, nu de varfuri. Inseamna ca e un consum fixat pe un anumit bazin. Mai e o cifra: 80% dintre romani isi iau informatiile de la televizor. Asta inseamna ca 70% sunt generati de zona de televiziuni generaliste, care evident au buletine de stiri.

E greu de spus din punctul fiecaruia de vedere cand se considera informat. Se considera informat si cand se uita la o emisiune de divertisment, poate, sau la o televiziune de stiri, dar care seara pe un tronson de sapte ore nu sunt stiri, ci doar talk-show. N-avem cum sa lucram chirurgical. Cert e ca exista un bazin foarte mare care se uita la televiziuni generaliste. Noi le oferim celor cu apetenta pentru informatie un format standard de stiri - nu vom fi deloc spectaculosi.

Rep.: Formatul standard de stiri ce inseamna mai exact? Cat va fi stire, cat altceva?
R.M.: Trecem in conceptul de programe al televiziunii noastre. Cand am plecat la drumul asta am zis ca desi nu suntem o televiziune publica, avem ca difuzor de informatie o misiune publica. Avem 20-25% programe culturale, educative, alternative la ceea ce nu exista pe canalele de stiri. Un interviu cultural, un jurnal pentru copii prezentat de copii, o emisiune de critica de film sunt lucruri care vor asezona programele de stiri asa incat sa nu fim foarte arizi.

Rep.: Comentariu va fi?
R.M.: Foarte putin. Mult mai putin decat ne-am obisnuit la canalele de stiri. Avem rezervate - si pun aici si interviul lui Luca Niculescu - doua ore, seara, in care vorbim de fapt de niste analize, de retrospective ale zilei, cu personajele implicate. Luca Niculescu va realiza interviuri unu la unu sau unu la doi pe tema zilei si cu personaje implicate sau cu expertiza. Ne vom feri sa aducem oameni care stiu sa vorbeasca despre orice.

Care e menirea Digi 24

Rep.: Revenind, cum ii poti convinge pe sceptici ca Digi 24 nu va avea un ton partinitor? Pe piata exista Antena 3 care isi asuma o linie politica, dar majoritatea posturilor s-au declarat sau se declara echilibrate. Au existat si cazuri precum Realitatea TV - Stelian Tanase - BBC. De ce ar crede lumea ca se va intampla altfel cu Digi 24?
R.M.: Aici ma simt putin nedreptatit pentru ca se pleaca de la o prezumtie de vinovatie...

Rep.: ...Prezumtie de vinovatie cladita de istoricul televiziunii din Romania.

R.M.: Da. Inteleg contextul, inteleg ca piata a format astfel de judecati, dar, asa cum vreau sa ma intorc la bazele jurnalismului, as avea o asteptare ca lumea sa se intoarca la bazele eticii. Sa pornim de la prezumtia de nevinovatie, in sensul ca declaratia noastra este ca vom fi impartiali, echidistanti, dar numai emisia o va putea demonstra. Sper sa ne putem tine de acest "statement".

Fac o paranteza aici. Noi suntem intr-un alt model de business. Desi business-ul acestui post de stiri nu este domeniul meu, am interferat foarte mult cu el, pentru ca se repercuteaza asupra conceptului editorial. Nu intram in competitia comerciala. Nu ne propunem sa intram in zona aceea de 8-10% care este ocupata de un anumit format de televiziune de stiri, nu vreau sa intru in acea competitie, editorial vorbind in primul rand. In al doilea rand, din punct de vedere al businessului nu intram in competitia comerciala, in sensul ca nu monetizam ratingul. Nici nu ne auditam pentru o buna perioada, nu exista un timing pentru cand ne vom audita. Si, neavand publicitate, nu avem nicio presiune de acest gen, sa produc rating cu orice pret si sa sustin cheltuielile statiei.

Modelul de business de la Digi 24 este modelul de business al actionariatului RCS-RDS, in care noi avem rolul sa adaugam valoare la portofoliul pe care RCS-RDS il are. Noi nu suntem aruncati in piata sa luam ratingul Antenelor sau Realitatii, ci vrem sa completam un pachet pe care radiodifuzorul RCS-RDS il livreaza populatiei. Si monetizarea sau afacerea se transforma in abonati adusi catre intreg pachetul, nu in telespectatori adusi minut cu minut si vandut publicitate in acest sens. Atunci sunt putin eliberat de o asemenea presiune. Nu inseamna ca ne putem distra pe micile ecrane si sa n-avem nicio presiune. Publicul este cel care decide - si aici e mai greu de masurat: care public va veni catre RCS-RDS pentru ca are si un program de stiri.

Razvan Mitroi in redactia Digi 24 Razvan Mitroi in redactia Digi 24 Foto: Hotnews Rep.: Deci nu urmariti telespectatori, ci cumparatori de pachete.
R.M.: Nu noi ca statie, ci compania.

Rep.: Si voi ca statie?

R.M.: Noi ca statie trebuie sa ne incadram intr-un program atractiv pentru un public general. Aici e oferta noastra. Avem deja un public al nostru - publicul abonat la RCS-RDS si caruia trebuie sa-i livram o marfa acceptabila pentru o diversitate de abonati - nu exista un anume tip de abonat, el nu este nici exclusiv intelectual, nici tanar, nici batran, e populatia Romaniei. Deci va trebui sa realizam un program decent pentru cei care sunt abonati, iar pe de alta parte sa producem in piata emulatia ca exista o alternativa la programele de stiri actuale si sa atragem oameni prin abonament catre noi.

Rep.: Prin ideea de alternativa intram deja pe zona de concurentialitate, de care voi spuneti ca va feriti. Nu inteleg cum se face acest balans, exact. Oricum, celelalte posturi de stiri si telespectatorii va vor privi drept un concurent pe piata.
R.M.: Da, evident. Nu suntem chiar singuri pe lumea asta, trebuie sa fim in standardele unei televiziuni in sensul ca evenimentul se produce in acelasi timp. Eu sper sa se produca mai repede la noi, dar rigorile transmisiei de stiri le pastram, chiar daca nu avem dezvoltari fluorescente ale subiectelor. Actualitatea este cea care ne va tine in aceasta piata a stirilor, pentru ca nu suntem Discovery.  

Avem si o infrastructura care ne ajuta foarte mult, infrastructura RCS-RDS. Avem capacitati cred mai consistente decat ale celorlalti jucatori de pe piata in ceea ce priveste transmisiunile in direct. Avem un avantaj cu traseele de fibre optice ale RCS-RDS, pe care le putem folosi inclusiv pentru transmisia in direct. Vom avea - nu avem inca - o dezvoltare consistenta teritoriala, cu statii locale, nu in sensul de o echipa cu un operator si un cameraman, ci statii cu 30-40 de oameni, regionale. Vor fi opt statii de acest gen in tara, care livreaza continut catre postul national si in acelasi timp isi realizeaza si ei programe locale.  

"Cum ar fi sa ramanem noi singuri pe cablu, fie si la RCS-RDS, care e cel mai mare operator?"

Rep.: Ai mai lucrat in televiziune, stii cum functioneaza redactiile TV. Editorial, in redactie, cum vor fi motivati oamenii sa lucreze cum trebuie, daca nu exista raportarea la concurenta si la rating?
R.M.: In povestea asta, daca nu ai pasiunea si crezul jurnalismului nu prea ai ce cauta. Sunt oameni carora li s-au pus la dispozitie conditii pe care nu le aveau in alte redactii. Si asta e o prima motivare: au cu ce. Simpla lor prezenta la evenimente inaintea altora sau dezvoltarea unor subiecte pe care altii nu le fac e suficient pentru ei la nivel personal. Altfel, la nivel de statie, nu exista o motivare alta decat cea profesionala. Redactia e bine asezata, sunt in toate compartimentele sunt piloni formati din oameni cu experienta, buni, care au venit pentru ca le-a placut conceptul. Si ne bazam pe ei si pe langa ei sa creasca in continuare si oameni care sunt mai noi in presa sau chiar debuteaza.

Rep.: Au existat temeri, exprimate inclusiv la CNA, ca RCS prin extinderea sa pe partea de continut ar putea sa limiteze accesul telespectatorilor la alte posturi, cum s-a mai intamplat pana acum. Si temerile sunt amplificate si de discutiile mai recente pentru eventuala schimbare a sistemului "must carry". Pe voi ce v-ar mana sa oferiti continutul riguros de care vorbeai pana acum, daca ar disparea concurenti de pe piata?
R.M.: Am luat aceste aprecieri, inclusiv la CNA, cu o oarecare rezerva. Ni s-a facut chiar proces de intentie. In primul rand, sunt niste legi in tara asta si, mai mult decat obligatia de a respecta niste legi, nu ai ce garantii sa dai. Evident ca, daca vor fi derapaje, legea va fi aplicata. Problema e ca s-a construit aceasta suspiciune pe o cazuistica nerelevanta si complicata.

Rep.: De ce nu e relevanta?
R.M.: Notiunea de "must carry" nu a fost foarte bine definita si au aparut probleme de interpretare si au aparut decizii de business, in primul rand, ale RCS-RDS, in care s-au pus sau s-au scos anumite canale. Situatiile s-au rezolvat, de cele mai multe ori, fara interventia CNA-ului, alteori cu arbitrajul CNA-ului. Deci au fost o decizie de business, nu una editoriala.  

Rep.: Trecutul televiziunii din Romania arata ca deciziile de business influenteaza partea editoriala.
R.M.: E adevarat, dar pe de alta parte cum ar fi sa ramanem noi singuri pe cablu, fie si la RCS-RDS, care e cel mai mare operator? Am fi total decredibilizati de o astfel de actiune. Or, constructia noastra editoriala este tocmai credibilitatea, inclusiv prin oamenii pe care ii avem. Ar fi impotriva conceptului nostru sa scoatem de pe piata absolut arbitrar posturi care au o istorie in Romania si au locul lor.

Rep.: Care sunt tintele voastre pentru a raspunde obiectivelor de business ale RCS-RDS? Ce trebuie sa dati voi, asa incat sa fie multumita compania RCS-RDS?
R.M.: Poate e neobisnuit, dar nu avem tinte matematice sau comerciale. RCS-RDS lucreaza foarte mult cu ideea de feedback al abonatilor, au tot felul de metode pentru a masura lucrurile astea si vom afla in foarte scurt timp cat de multumit e publicul respectiv.

Pe de alta parte, vom dezvolta foarte mult partea de online - un site dedicat, in care sa ne prezentam programele. Pentru ca ne dorim un public care este in afara retelei RCS-RDS si nu ne va vedea pe alte retele. Si trebuie sa ne vada undeva. Si atunci zona de online va fi o interfata a televiziunii noastre, asa incat omul care se va abona la RCS-RDS sa stie unde se duce. Va avea unde sa vada - sigur, nu transmisiunea integrala - pe online, dar va vedea mecanismul de lucru, abordarile, stirile noastre, sa stie unde se duce.

Rep: Incepand de cand va fi operationala partea de online?
R.M.: Odata cu lansarea emisiei. Va vedea acolo parti din programele noastre, stiri ale noaste, inclusiv cu grafica sau comentariile aferente, daca sunt. Sau chiar emisiuni integrale.

Rep.: Cu streaming live?
R.M.: Eu nu stiu. E un proiect suport al redactiei, de care se ocupa Calin Hera, un jurnalist cunoscut. El are rolul de a ne mediatiza in afara retelei, de a arata publicului larg cine suntem noi.

Rep.: Deci scopul este unul de prezentare, sau unul de informare, la concurenta cu alte site-uri de stiri?

R.M.: Este o dubla misiune aici. Va avea structura de site de stiri, fara legatura cu scopul secundar, de afisare sau prezentare a produsului nostru. Va fi la concurenta cu site-urile de stiri, cu video si text.

Majoritatea posturilor locale Digi 24 ar putea fi gata pana la sfarsitul anului

Rep.: Ce va vedea publicul in primele zile de Digi 24? Va incepe sa emita cu o grila completa sau grila va evolua pe parcursul urmatoarelor luni, pana se va stabiliza?
R.M.: Cel putin pentru o perioada grila e stabilita si nu ne abatem de la ea. Suntem in exercitiul acesta de asezare a grilei si nu ne permitem sa facem mari modificari.  

Cred ca am o temere aproape personala. Exista o asteptare pentru deschiderea postului, iar noi nu vom oferi nimic spectaculos. Sigur, o sa avem un eveniment de lansare, as putea spune fastuos, pentru ca am ales Palatul Parlamentului ca locatie, dar acesta va fi maximum de lux in acest proiect. Dupa acest eveniment incepem sa dam stiri. Programul normal, in prima zi, 1 martie, va incepe la ora 19.00 si o vom tine asa.

Rep.: Cum va opera Digi 24 cu statiile pe care intentioneaza sa le deschida in teritoriu? Acum asteapta aprobarea de la CNA pentru ele...
R.M.: Da, la sedinta de ieri (n.r.: joi) nu a fost cvorum la CNA, se vor duce saptamana viitoare. Acela e un proiect pentru orizontul doi: anul acesta. Pana la sfarsitul anului, cred ca majoritatea statiilor vor fi in functiune. Vor functiona in regim de statie locala, cu sigla RCS, se vor numi Digi 24 Timisoara sau Digi 24 Iasi, vor avea program local - stiri si productii locale - si, tototdata, vor transmite continut regional catre programul national. Grila lor nu e definitivata, dar vor avea buletine de stiri, emisiuni. Se lucreaza la mixul intre emisiunea locala si nationala, nu s-au stabilit toate lucrurile.

Rep.: Cum colaboreaza Digi 24 cu alte posturi Digi?
R.M.: Digi Sport este o principala resursa in continutul nostru, pentru ca are foarte multe exclusivitati. Tot continutul de sport va veni de acolo, avem o echipa de interfata intre redactia noastra si cea a Digi Sport si avem aceleasi resurse. Nu vom transmite meciuri, dar toate rezumatele, declaratiile, toate chestiunile conexe competitiilor sunt valabile si pentru noi si vor fi prelucrate pentru continutul nostru.

Cum a ajuns un geniu comparat cu Einstein sa corecteze extemporale pentru a castiga 100.000 USD

stirileprotv.ro Startup-ul Kaggle a ajutat NASA sa afle mai multe informatii despre materia neagra, a venit cu o solutie pentru prezicerea accidentele de circulatie si a spus chiar si ce pacienti vor fi in spital anul viitor.

Acum se ocupa de studiul unei probleme mai putin vitale, dar la fel de importante: notarea lucrarilor de control ale elevilor, pentru ca profesorii sa poate sta linistiti.

Fundatia Hewlett sponsorizeaza competitia al carei scop precis: unul dintre concurentii de pe platftorma Kaggle sa vina cu un algoritm astfel incat calculatorul sa dea aceleasi note pe care le-ar da profesorii atunci cand corecteaza eseuri facute de elevi de liceu. In acest moment, lider este Martin O'Leary, un cercetator de la Universitatea din Michigan care in timpul serviciului prezice miscarea ghetarilor.

Cofondatorul Kaggle, Anthony Goldbloom, a declarat pentru Business Insider ca O'Leary a mai reusit sa participe cu succes la o competitie Kaggle legata de materia neagra. Atunci a dezlegat enigma in numai saptamana. Tanarul a scris pe Twitter ca oficialii de la Casa Alba l-au comparat cu Newton si cu Einstein.

Competitia de notare a eseurilor elevilor se termina pe 23 aprilie. Autorii celor mai bune 3 metode de rezolvare vor incasa o parte din premiul de 100.000 dolari. In acest moment sunt doar 25 de echipe in concurs.